RAPORT AL CONFERINTEI
„EURASIA REGIONAL FORUM FOR MEDIA DEVELOPMENT”, 17-19 APRILIE 2008
Participant din partea CRP: Elena Coman
In perioada 17 – 19 aprilie 2008, s-a desfasurat in Paris, in La Maison de L'Europe, prima conferinta regionala, din zona Europei Centrale si de Est si a Asiei Centrale, a organizatiilor care dezvolta activitati de asistenta si dezvoltare pentru mass-media.
Conferinta regionala este parte a conferintei globale „Global Forum for Media Development – GFMD”, o initiativa mondiala sustinuta de mai multe organizatii internationale (printre care Asociatia Mondiala a Ziarelor – WAN, Federatia Internationala a Jurnalistilor - IFJ, Media Development Loan Fund – MDLF, International Research & Exchanges Board – IREX, BBC World Service Trust, etc. ), care are ca scop oferirea unei platforme de comunicare si de dezvoltare pentru organizatiile care lucreaza in domeniul dezvoltarii mass-media.
Clubul Roman de Presa a fost prezent printre organizatiile cooptate in aceasta initiativa inca de la prima conferinta a GFMD, care a avut loc in 2005, la Amman, in Regatul Hasemit al Iordaniei.
La conferinta de la Paris au participat peste 150 persoane, dintre care 100 reprezentanti ai ONG-urilor locale cu programe de dezvoltare a mass-media, precum si 50 persoane reprezentand organizatii internationale implicate in programe precum cele mai sus mentionate sau finantatori, publici sau privati, ai programelor de dezvoltare a mass-media.
Clubul Roman de Presa a fost reprezentat de doamna Elena Coman, participarea fiind sponsorizata in intregime de Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale.
Raportul de fata prezinta concluziile conferintei din perspectiva activitatii Clubului Roman de Presa si a mediului asociativ din Romania, si de asemenea, va prezenta, pe scurt, chestiunile discutate relevante pentru membrii CRP, in cadrul celor trei zile ale conferintei.
Salvati un exemplar al Buletinului CRP dedicat acestui eveniment de aici (format .pdf).
Concluzii ale conferintei:
a. surse de finantare:
- finantatorii internationali, fie privati (de tipul Open Society Network), fie publici (de tipul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa - OSCE, U.S. Agency for International Development – USAID), isi vor limita activitatile de finantare din zona tarilor post-comuniste membre ale Uniunii Europene, considerate a fi deja „absolvente” ale programelor de dezvoltare mass-media;
- vor mai fi finantate o perioada activitati punctuale care tin de autoreglementare si consolidarea capacitatii ONG (capacity building), directionate mai degraba catre organizatiile cu care au colaborat deja in zona.
b. activitatile de autoreglementare
- autoreglementarea este o activitate pe care majoritatea ONG-urilor locale din zona Europa Centrala si de Est si Asia Centrala o au in planurile de activitate, ca mijloc de obtinere a unui sistem independent de reglementarile legale, in cele mai multe dintre cazuri, extrem de restrictive;
- sistemele de autoreglementare (de tipul consiliilor mass-media, dezvoltate in jurul unui cod deontologic agreat in comun) dezvoltate in tarile fost comuniste sunt sisteme care nu trebuie sa copieze, ci sa adapteze propuneri de autoreglementare ale mass-media din tarile vestice la realitatile locale;
- procesul dezvoltarii de norme de autoreglementare este de durata si permanent perfectibil, dar contribuie fundamental la profesionalizarea mass-media, criteriu important pentru un mediu de afaceri sanatos, directionat spre profitabilizarea mass-media.
Sinteze ale unor prezentari si subiecte abordate in cadrul conferintei:
Sesiunea 1: Future Challenges to Media Freedom in the Eurasia Region (Provocari viitoare pentru libertatea presei in zona Europa Centrala si de Est si Asia Centrala)
Prezentare a dlui Miklos Haraszti, OSCE Representative on Freedom of the Media (Reprezentant OSCE pentru Libertatea Presei)
Domnul Miklos Haraszti a subliniat in cadrul adresarii sale catre participanti ca in ciuda imperfectiunilor democratiei, mass-media trebuie sa fie un pilon principal al constructiei de institutii, in special in democratiile noi (tari din fostul bloc comunist, in cazul organizatiilor prezente la conferinta). Din aceasta perspectiva, rolul organizatiilor care ofera asistenta mass-media si contribuie la dezvoltarea ei sunt elemente centrale ale dezvoltarii democratice.
OSCE a analizat pericolele cele mai frecvente care ameninta mass-media in tarile din zona Europa Centrala si de Est si Asia Centrala si a concluzionat ca exista cateva comune, care au fost prezentate pe scurt, ca semn de alarma, in cadrul conferintei.
Conform OSCE, violenta impotriva ziaristilor este principala problema inregistrata in fostele tari comuniste, chiar si in cele care au aderat deja la Uniunea Europeana. Violenta nu se manifesta doar prin abuzuri fizice impotriva jurnalistilor, ci si prin abuzuri verbale cu privire la profesie in sine, chestiune care tine si de felul in care jurnalistii sunt perceputi de catre societate in ansamblu, nu doar de membrii clasei politice sau reprezentantii institutiilor publice.
Chestiunea incriminarii insultei si calomniei este, de asemenea, una dintre principalele probleme ale mass-media din regiune, fiind una dintre metodele prin care jurnalistii devin subiect al stereotipurilor la nivelul societatii, care ajunge sa ii considere mai periculosi, mai „penali”, decat sunt.
Violentele de natura administrativa, prin legislatii restrictive (inclusiv de natura comerciala), sunt o alta caracteristica a regiunii, care sufera de pe urma sistemelor de distributie deficitara, a monopolului asupra productiei sau importului de hartie, felului arbitrar de obtinere a licentelor de emisie.
OSCE a constatat, de asemenea, ca in urma „revolutiilor colorate” (Ucraina, Georgia, etc.) democratia din tarile in cauza a suferit o involutie, nu o evolutie, dezvoltandu-se intr-un concept singular si special de „democratie”, care combina elemente autoritare cu brize de aer democratic din perioadele de monitorizare internationala atenta.
OSCE a adunat, pentru uzul jurnalistilor, modele de autoreglementare, sub forma unui ghid intitulat Media Self Regulation Guidebook (Ghid pentru Autoreglementarea Mass-media) [nota bene: acest ghid va fi transmis ulterior participantilor la conferinta, nefiind inca disponibil in limba engleza].
Autoreglementarea, pentru a deveni eficienta, trebuie sa fie alcatuita din norme nearbitrare. Principalul rezultat al autoreglementarii este ca reuseste sa creasca increderea publicului in calitatea actului jurnalistic si in activitatea jurnalistilor, conditie esentiala a existentei unei presei independente si sustenabile financiar, profitabile.
Sesiunea 2: Media Assistance: 15 Years of Lessons Learned (Asistenta pentru Mass-media: 15 ani de lectii invatate) – studiu de caz: Federatia Rusa
Prezentari:
Persephone Miel, Fellow, Media Re:public, Berkman Center for Internet & Society at Harvard Law School (USA) - Media Development: An External View (Dezvoltare mass-media: o viziune din exterior)
Maria Eismont, Independent Media Expert (Russia) - Media Development: An Internal View (Dezvoltare mass-media: o viziune din interior)
Elena Topoleva, Director, Agency for Social Information (Russia) - Media Development: Ethical Issues (Dezvoltare mass-media: chestiuni etice)
Cateva erori au fost identificate in activitatea internationala, cu o durata de 15 ani, de sprijinire a dezvoltarii mass-media locale din Rusia:
- lipsa implicarii in profesionalizarea facultatilor de jurnalism, care a dus la scaderea calitativa a presei ruse, in ciuda inmultirii programelor de asistenta;
- lipsa implicarii in profesionalizarea personalului ONG, care a dus la scaderea calitatii programelor si activitatii in sprijinul mass-media;
- lipsa unor programe coerente de alfabetizare mass-media, destinate publicului, care ar fi putut sa previna erorile in interpretarea rolului mass-media, pe care publicul tinde sa le faca;
- lipsa unor programe coerente de dezvoltare a radioului – unul dintre cele mai bune mijloace de comunicare pentru tarile rurale;
- lipsa de implicare in procesul de tehnologizare si implementare de noi tehnologii;
- lipsa unor retele regionale si locale de comunicare intre ONG-uri.
Cea mai importanta problema a activitatii jurnalistice din Federatia Rusa este ca nu mai este respectata de opinia publica, conform declaratiilor celor trei invitate.
Alte puncte negative privind situatia mass-media rusesti evidentiate de cele trei vorbitoare au fost lipsa de autoritati profesionale, de solidarizare profesionala sau de blam profesional.
Doamna Elena Topoleva a subliniat in repetate randuri ca normele nearbitrare de autoreglementare sunt necesare si pentru activitatea ONG-urilor dedicate mass-media, „autoreglementarea autoreglementatorilor” fiind vitala pentru dezvoltarea mediului ca atare, orice initiativa care aduna ONG-uri similare pentru a stabili niste sisteme comune de asigurare a transparentei sau a eficientei fiind importanta in dezvoltarea mediului. O alta idee prezentata de doamna Topoleva este ca ONG-urilor din zona mass-media le lipseste in general capacitatea de analiza critica a propriilor programe.
Sesiunea 3: Recomandari din partea ONG-urilor locale pentru finantatorii mass-media, rezultate din grupurile de lucru ale conferintei
In grupurile de lucru s-a constatat ca principalii finantatori in zona Europa Centrala si de Est si Asia Centrala au fost finantatori de origine americana, prezenta financiara a finantatorilor europeni a fost si ramane extrem de slaba in zona, mai ales in Balcani.
O alta recomandare a reprezentantilor ONG-urilor locale catre finantatorii internationali a fost renuntarea treptata la implicarea activa a birourilor locale ale finantatorilor in activitatile de dezvoltare a mass-media, din motive de posibila concurenta neloiala.
De asemenea, a fost identificata si o eroare de comunicare intre finantatori: „duplicarea” programelor de finantare, adica deschiderea unor linii de finantare asemanatoare, de catre finantatori diferiti. O posibila solutie pentru aceasta problema este alcatuirea unor linii de finantare comune, in parteneriat, la care sa aiba acces ONG-urile.
Dincolo de recomandari punctuale, care privesc mai ales necunoasterea de catre finantatori ai nevoilor reale ale mass-media pentru care deschid proiecte si de tratarea nediferentiata a „noilor democratii”, fiecare dintre ele cu situatii aparte, s-a reliefat problema lipsei de interes a finantatorilor pentru finantarea activitatilor de dezvoltare a personalului ONG, activitate esentiala pentru asigurarea calitatii activitatilor desfasurate de mass-media.
Cele mai multe dintre ONG-urile prezente au remarcat nevoia de programe dedicate noile tehnologii (web 2.0, web 3.0, retele sociale, cross-media, convergenta a redactiilor, etc.), precum si dedicate profesionalizarii in aceasta directie a personalului ONG care le va implementa.
Sesiunea 4: Raspunsuri ale finantatorilor si prezentare a unora dintre directiile lor de actiune
Reprezentantii USAID, OSCE, UNESCO, Council of Europe si Open Society Network au remarcat justetea recomandarilor si criticilor aduse programelor lor de finantare, insa au insistat pentru atingerea de catre ONG-urile locale a unei eficientei si suficiente organizationale prin intermediul unor alternative de finantare, parteneriate cu companiile private in cadrul programelor acestora de corporate social responsability (responsabilitate sociala).
O astfel de solutie locala de finantare este o alternativa viabila, sanatoasa pentru ideea de dezvoltare a societatii civile, pentru ca dezvolta zona de actiune civica responsabila a societatii civile, act ce nu poate fi decat un castig pentru evolutia democratica locala.
Prezentare a dlui Algirdas Lipstas, Deputy Director, Open Society Foundation – Media Program (Director Adjunct al Programului Mass-media al Fundatiei pentru o Societate Deschisa)
Directiile de actiune pentru perioada urmatoare ale Open Society Network, in zonele pentru care mai sunt deschise linii de finantare, sunt:
- finantarea ONG-urilor care acorda asistenta juridica sau profesionala jurnalistilor;
- finantarea programelor de dezvoltare de norme de autoreglementare, programelor de training, dezbaterilor profesionale in si cu breasla jurnalistica, programelor care urmaresc crearea de retele transnationale de jurnalism;
- finantarea jurnalismului de investigatie, retelelor transnationale de investigatie;
- finantarea activitatilor de servicii de informatie alternativa, acolo unde este deficit de informatie (institutii precum Centrul de Jurnalism din Filipine, care ofera publicului informatii dezvoltate in cadrul unei retele jurnalistice de investigatii)
- finantarea accesului la informatie, profesionalizarii serviciilor publice de informatie, actiunilor directionate pentru decriminalizarea infractiunilor de presa, a jurnalismului cu si pentru minoritati, precum si activitatilor de consolidare a ONG-urilor care desfasoara activitati de asistenta mass-media.
Sunt preferate mai degraba programele nationale, decat cele locale.
O serie de prezentari au fost dedicate unor activitati de training: familiarizarea personalului ONG (personalului executiv) cu tendintele mass-media internationale, explicarea si analiza uneltelor de evaluare a proiectelor implementate, gandire creativa a rezolvarii problemelor organizationale, amintite mai jos:
• Ideas for a Monitoring and Evaluation Toolkit: How Can We Use the UNESCO Framework for Indicators of Media Development (Idei pentru o metoda de monitorizare si evaluare: cum putem folosi schema oferita de UNESCO ca indicatori ai dezvoltarii mass-media) – Bettina Peters, GFMD
• Ideas for Media Involvement in The Elders’ ‘Every Human Has Rights’ Campaign (Idei pentru implicarea mass-media in campania „Fiecare om are drepturi” a iniatiativei „The Elders”) – Mark Harvey, Development Director, Internews Europe
• The World According to the Media and Vostok 2.0 Project (Lumea potrivit mass-media si proiectului Vostok 2.0) – Nicolas Kayser-Bril, Online Journalist [ nota bene: programul Vostok 2.0 este un proiect de monitorizare a presei internationale care masoara interesul editorial pentru tarile fost-comuniste]
• Participatory Media Trends in the US (Tendinte ale mass-media participatorii in Statele Unite) – Persephone Miel, Fellow, Media Re:public, Berkman Center for Internet and Society at Harvard Law School, USA
• Impact of New Technologies and Media Convergence on NGOs (Impactul noilor tehnologii si convergentei mass-media asupra ONG-urilor) – Charles Bebert, Managing Director, Kane Consulting, France
• Creative Thinking Training (Training de Gandire Creativa) – Nancy Caldwell (Caldwell Consulting)
Participant din partea CRP: Elena Coman
Clubul Roman de Presa a fost prezent printre organizatiile cooptate in aceasta initiativa inca de la prima conferinta a GFMD, care a avut loc in 2005, la Amman, in Regatul Hasemit al Iordaniei.
